Adeseori cărarea mea e o cale de durere

1.Adeseori cărarea mea e-o cale de durere,
/:E-o cale de încercare grea,
Dar am și mângâieri pe ea,
Căci Domnul îmi dă putere.:/

2.Că orişicât de trist aş fi,
când simt a Lui putere,
/:Eu nu mă tem de nici un rău,
Căci ştiu că Dumnezeul meu,
Mi–alin-a mea durere.:/

3.Adeseori pe calea mea durerea mă apasă,
/:Dar când Îl strig din inimă,
Să–L vezi pe Isus cum vine,
Şi intră–n a mea casă.:/

4.Atunci simt în inimă pace şi bucurie,
/:Durerea şi necazul meu,
Şi tot ce mă apasă greu,
Numai Isus le ştie.:/

5.Un singur Prieten mi–a rămas,
iar la necaz un Frate,
/:La El mă duc cu amarul meu,
Căci El e Fiu de Dumnezeu,
El m–a salvat de moarte.:/

6.Cu El îmi petrec viaţa mea,
cu El, eu merg pe cale,
/:Cu El trec prin furtuni şi vânt,
Cât mai trăiesc pe-acest pământ,
Cântându–I osanale!:/