Ca funia împletită n trei

1.Ca funia împletită-n trei,
Să fiți de astăzi amândoi,
Vă însoțească Dumnezeu
Și-n fericire și-n nevoi. 
Să fiți legați de El pe veci
Și orice vânturi de-ar sufla, 
Oricât de aspre și de reci,
Să nu vă poata dărâma.

Frumoși ca două flori albastre 
Cu un parfum deosebit, 
În ziua aceasta minunată, 
Mărețul Tată v-a unit. 
Două albastre viorele
Puse-mpreună într-un vas, 
Nedespărțiți pe totdeauna, 
Cu Dumnezeu la orice pas.

2.Din dragoste și nesiliți,
Azi încheiați un legământ. 
Din simplul fapt că vă iubiți,
O să depuneți jurământ, 
Că nici necaz, nici boală grea, 
Nici foamete, nici mari nevoi, 
Nu o să distrugă ce-a unit 
Preasfântul Dumnezeu în voi!

3.Un sfat vă dau, să nu uitați, 
De-ai voștri părinți ce v-au crescut, 
În rugăciune să-i purtați, 
Căci ei v-au dat tot ce-au avut,
De foc și apă v-au păzit, 
V-au învățat tot ce e bun. 
Și-acum din tot ce-ați auzit, 
Luați cu voi pe-al vieții drum!