Când ştiu că toate aici sunt trecătoare

1.Când ştiu că toate aici sunt trecătoareŞi multe căi spre moarte doar conduc,Când văd a timpului înfăşurareŞi drumuri care nicăieri nu duc,Mă–nalţ în duh spre a speranţei rază,Spre Cel ce doar o cale a trasat,Spre Cel ce ne–ncetat de sus veghează,Spre Dumnezeu ce ne–a răscumpărat.

Căci n–am pe nimenea aici sub soareMai mare, mai frumos, mai bun, mai sfânt,Doar Domnul meu ce n–are asemănare,Cu El mă laud mereu pe acest pământ.

2.Când mulţi apucă căi întunecate,Învinşi de amăgiri şi înşelaţi,Scăldându–se în marea de păcate,Eu merg pe–acelaşi drum din tinereţeŞi nu uit binele ce mi–a făcut,Chiar de mai sunt şi lacrimi şi tristeţe,Doar Domnu–mi este singurul avut.

3.Trecut–au ani şi vremuri zbuciumateŞi multe promisiuni s–au împlinit,Curând, curând sau poate chiar la noapteO voce va vesti că s–a sfârşit,Eu stau şi aştept cu cei ce încă aşteaptăPe Mirele ce-a spus că va veni,Şi vreau să fiu fecioară înţeleaptăPe care sus la cer o va răpi.