Cine poate să cuprindă

1.Cine poate să cuprindă,
gândul Său cel nepătruns,
Şi nespusa-I bunătate ce se află în Isus?
Dar adâncu-nţelepciunii nepătrunsa sa ştiinţă,
Poate fi-nţeleasă oare, poate fi de om cuprinsă?

Toată slava-n veci să fie, Dumnezeului cel Sfânt,
Domnului din veşnicie și stăpân peste pământ.

2.Dumnezeul veşniciei a primit vreodată sfaturi?
Cunoscut-a muritorul gândul celui din înalturi?
Cine-a dat întâi vreodată ca să aibă de primit?
Lui i-aducem slava toată, în veci fie preamărit!

3.O adâncu-nţelepciunii bogăţiei şi ştiinţei,
Cât de nepătrunsă este judecata providenţei,
Căile Lui cele sfinte, sunt de nepătruns curate,
Căci din El, prin El şi
numai pentru El zidite-s toate.