Covorul alb se așterne iarăși

1.Covorul alb se-așterne iarăși,
Din crivățul dezlănțuit
Noi colindăm pe timp de iarnă,
/:Creștini, Crăciunul a sosit!:/

2.Și gerul parcă se-ncălzește,
Iar vântul aspru-a contenit
În suflete speranța crește,
/:Creștini, Crăciunul a sosit!:/

3.În înserarea ce apune,
Și timpul parcă s-a oprit,
Ca micul Prunc venit pe lume,
/:Să-Și doarmă somnul liniștit.:/

4.Copil Preasfânt ce-aduci nădejde,
La somnul tău și noi veghem,
Și dragostea te însoțește
/:În staulul din Betleem!:/

5.Semănător de mângâiere,
Celor sărmani și suferinzi
Aduci iubire și putere
/:Și prin credință, biruinți.:/

6.De-aceea noi pe timp de seară,
Prin drumul greu și troienit,
Vă colindăm și spunem iarăși;
/:Creștini, Crăciunul a sosit!:/