Destul am rătăcit destul

1.Destul am rătăcit, destulRâzând de viaţa mea,Ce te–a costat aşa de multŞtiam că lumea ai creat,Că Tu eşti Dumnezeu,Dar am uitat să Te primesc.

/:Destul în lume am fost fără Tine,Căutând să Te-nlocuiesc mereuDar azi la Tine vin și viaţa să-mi închin,În mâna Ta ce–ntinsă aşteaptă.:/
Destul, destul.

2.De când în viață Tu domneşti,Eu pace am găsitŞi scop și țel mi-ai dăruitNu pot să nu Îţi mulţumescCă–n bunătatea Ta
M–ai aşteptat să Te primesc.