Doamne oare cine‑aș fi fără Tine‑n orice zi

1.Doamne oare cine-aș fi fără Tine‑n orice zi?
/:Oare unde m‑aș afla fără mare mila Ta?:/
Aș fi cuib pe rămurea, părăsit de păsărea,
Aș fi strigăt de cocor rătăcit de frați în zbor.

Doamne, mulțumesc de harul
Mântuirii ce mi‑ai dat,
/:Pentru dragostea‑Ți divină
Care viața mi‑a schimbat.:/

2.Cine-aș fi, o Domnul meu dacă n-ar fi harul Tău
/:Și‑ncotro m‑aș îndrepta neavând lumina Ta?:/
Cumpănă puteam să fiu la fântână-ntr-un pustiu,
În adânc cu apă‑n ea dar găleata îi lipsea.

3.Doamne, pe cine-aș sluji dacă servul Tău n-aș fi
/:Astăzi lumea mă robea fără ocrotirea Ta:/
Mulțumesc iubit Isus că la crucea Ta m‑ai dus
Și prin har iubirea Ta a schimbat viața mea!