E vremea când se stinge harul

1.E vremea când se stinge harulŞi când treptat se–nalţă firea,Mai mulţi sunt cei ce se aseamănă cu lumeaŞi prea puţini sunt cei ce caută sfinţirea.

2.Dar Domnul Dumnezeu își ţine–al Său Cuvânt,Doar El e neschimbat, e veşnic sfântPrin dragostea–I măreaţă ce nu are hotarNe vrea să fim ai Lui, ne cheamă iar.

3.Nu–s bucurii ca altădată,Se stinge dragostea–n frăţieStrângem comori care oricum vor trece odată,Uităm că Domnul ne aşteaptă–n veşnicie.

4.Fecioarele sunt aţipite,Străjerii mai puţin veghează,Atâtea inimi în popor sunt împărţiteIar Duhul Domnului cel sfânt se întristează.