Mă uit la tine tu eşti oare

1.Mă uit la tine, tu eşti oare,
Ți–e sufletul mâhnit şi frânt,
Şi eşti cu faţa la pământ, omule,
De duhul lumii eşti robit,
Şi ştii bine că ai greşit,
De jos nu poţi să te ridici, omule.
Eu pentru tine viaţa la Golgota am jertfit,
Şi te–am creat în lume să poţi fi fericit!

Unde eşti? Şi cum e viaţa ta?
Unde eşti? Să te–ascunzi nu–ncerca,
Unde eşti? Te strig din nou acum.
Unde eşti? Vino pe al vieţii drum.

2.Tu te–ai gândit la Min’ vreodat’,
Pe cruce Eu cât am răbdat,
Şi sângele cu drag Mi–am dat,
Să fii iertat,
Ţi–am dat har şi bucurie,
Eşti iertat de datorie,
În cer ţi–am pregătit un loc, omule.