Pe cărare am pornit de abisuri tot lovit

1.Pe cărare am pornit de abisuri tot lovit,
Spre răspunsuri ne–nţelese cu greu am păşit
Singur prin văi, am strigat deseori,
Întuneric, moarte, noroi şi păcate.

Paşi spre lumină, paşi spre viaţă,
Aşa prin necazuri îi poţi făuri
Rază de soare, pribeagă răsare în fiecare zi,
Paşi spre lumină, paşi spre viaţă
Trecutul meu cel dureros
/:Isus l–a vindecat:/, trecutul meu.

2.Umbre reci mă încolţesc
Pe genunchi eu plâng şi sper,
Doruri, vise deşarte toate s–au spulberat
Ştiam că–ntr–o zi suflet veşnic voi fi
Nici o lacrimă, nici moarte,
Nici durere, nici păcate.