Pe cărarea vieții tale pribegind spre nicăieri

1.Pe cărarea vieții tale pribegind spre nicăieri,
Cauți în lume fericirea, cauți câștigul efemer.
Alergând după himere zi de zi te amăgești,
Străin și călator tu rătăcești.

/:Întoarce‑te la Domnul, întoarce‑te acasă.
Numai prin Domnul Isus tu poți avea viață!:/

2.Trist şi‑nsigurat adesea în uitare te ascunzi,
Îți înăbuși suferința într‑o lacrimă și, fugi.
Dar un glas divin te cheamă:
“Hai întoarce‑te din drum“
Te cheamă Dumnezeu, căci este bun.

3.Astăzi când auzi chemarea să nu stai nepăsător,
Cercetează‑te o clipă, omule ești trecător.
Nu uita căci pentru tine Domnul Isus a murit,
Chiar astăzi poți fi și tu mântuit.