Precum cocorii n zbor spre zări albastre

Mă smeresc și-mi pare rău,Iartă-mă , primește-mă, de păcate spală-mă.2.Nu-am adunat în suflet multe visuri Crezând c-am să ajung pe înălțimi,Dar toate au pierit văzând cu ochii Iar Tu-ai rămas de-a pururi neclintit, În tot ce faci e numai armonie,E un mister atât de neînțeles Și-atunci când pribegeam prin întuneric,Cu brațul Tău m-ai scos și m-ai ales.3.Mi-ai pus picioarele pe-o stâncă tare,Și stânca aceasta e în mâna Ta Mi-ai dat să beau din apele curate Și să iubesc mai mult cărarea Ta, Cărare care duce-n veșnicie Spre Patria ce nu are sfârșit, Ierusalimul nou cetate sfântă Spre Tine mă îndrept, Isus iubit.