S‑a dus din templu sărbătoarea

1. S‑a dus din templu sărbătoarea
Când toți veneau cu dor nespus,
Iar Tu dădeai binecuvântarea,
Azi unii vin dar mulți nu sunt.

2. S‑au săturat de‑ale Tale daruri,
Privind la idoli pe‑nălțimi,
Că nu‑i păcat să‑i ai în țară
Dacă lor nu li te închini.

3. Eu, Doamne, vreau să mă‑nchin Ție
Și scot din țară ce‑i spurcat,
Prin Duhul Sfânt voi sluji Ție
Căci Tu‑mi ești Domn și Împărat.

4. Printre leviți e adormire,
S‑au plictisit toți de cântat,
Vor altceva, un stil mai tare,
Căci trâmbița s‑a demodat.

5. Acum le place să asculte
Dansul și muzica lui Baal,
Unii‑și propun s‑o adapteze
Și să o cânte la altar.

6. Eu, Doamne, vreau să Îți cânt Ție
Prin Duhul Tău Tu să‑mi dai har
Și un cântec nou, o, bun Părinte,
Să Ți‑l aduc ca al meu dar.

7. Toți trandafirii din grădină
S‑au ofilit toți în Saron
Și crinii ce aduceau lumina
Și un miros îmbătător.

8. Căci slujitorii din grădină
Au pus pe alții‑n locul lor,
Altoiul din țara vecină,
Fără miros, doar de decor.

9. Eu, Doamne, vreau să fiu în Tine,
Alături în tulpina Ta,
S‑aduc parfum, s‑aduc lumină,
Să pot cânta spre slava Ta.