Să nu apună soarele frate peste a ta mânie

1.Să nu apună soarele, frate peste-a ta mânie
Domnul te-a chemat să ierți să iubești făr părtinire
Nu lăsa nici un minut, fără ca să dai uitare,
Celui care ți-a greșit, Domnul vrea să-i dai iertare.

Iertarea e din Dumnezeu ca El să cânți și tu și eu
Să nu apună soarele făr să iertăm greșelile
Pe noi Isus ne-ai învățat să ne iubim cu-adevărat,
De-aceea frați și voi surori
Să fim cu toții iertători

2.Să nu apună soarele fără fața ta umbrită
Dac-un frate ți-a greșit, cu iubire îl sărută.
Să iubești precum Isus,
chiar de-ar fi să mergi spre moarte,
Să iubești fără apus și vei birui prin toate.

3.Fiți în toate ca Isus, răsplătind răul prin bine,
Când a stat pe cruce sus, a privit plin de iubire.
Oamenii răi Îl huleau și strigau cu toți la moarte!
Dar Isus blând s-a rugat: „Iartă Tată-a lor păcate!”

4.Să nu apună soarele, până nu lăsăm mânia,
Fiind ca niște copilași vom primi Împărăția.
Pe noi Domnul ne-a iertat
de-ale noastre mari păcate
Ne-a scăpat de chin, de iad, biruind prin bunătate.