Se–ntind chilimuri albe pe uluci

1.Se–ntind chilimuri albe pe uluciIar urmele în urma noastră pier,/:Un sat uitat între pământ și cer,O lume de povești și de năluci.:/

2.Ce–Ți putem da din tot ce–avem,Din simplitatea noastră de cătun,/:În noaptea asta ninsă de ajun,Când stau la geam și din văzduh Te chem?:/

3.N–avem decât colinde și copiiȘi mâinile trudite ce se–nchină,/:Păstrăm în ele licăr de lumină,Din soarele ce curge pe câmpii.:/

4.O mână–n prag cu colindeți și nuci,Te–ntâmpina curat ca și pe noi,/:Vei aduna credința–n pumnii goi,Ca–n lumea Ta de aur să le duci.:/