Când în lume rătăceam pace nu aveam

1.Când în lume rătăceam, pace nu aveam,
Fără nădejde eram.
Însă Domnul meu iubit, lângă mine s‑a oprit
Și cu glasul Său de Tată mi‑a vorbit.

Vino acas’, fiul meu iubit,
Timpul e‑acum pe sfârșit!
Mâine nu știi, poate fi târziu
Lasă azi al lumii pustiu!

2.Azi în Domnul meu trăiesc, pace eu găsesc,
În brațul Său sfânt ceresc!
Însă n‑aș putea nicicând să uit glasul Său cel sfânt
Ce pe nume m‑a chemat atât de blând.

3.Prietene ce rătăcești, pace nu găsești,
Fără nădejde tu ești!
Însă astăzi Domnul meu, s‑a oprit în dreptul tău
Și cu dragoste‑ți vorbește glasul Său!